Capitala e sub nameti.
Din nou inotam in mocirla, din nou ambuteiaje, din nou oameni isterici, asa ca inainte de Sarbatori.
Bucuresti s-a transformat intr-o albie de zapada; e frumos daca nu trebuie sa mergi dimineata la munca, sa te intorci seara, sa induri frigul aspru care iti crapa pielea de pe fata, sa stai dupa tramvai, autobus, metrou. Ca sa nu mai vorbesc despre aromele imbietoare a hainelor imbacsite, a animalelor de companie care mai nimeresc sa se afle cu stapanii in mijloacele de transport. Oh da! Parca simti asa cum te ustura gatul de la duhoare.
Cam asta se intampla cand incep IAR situatiile “neasteptate” in Bucuresti.
Aglomeratie mai mult decat in mod obisnuit, pana la urma si volumul hainelor mai groase e de vina, frig, murdarie…oameni obositi.
Lasand toate acestea la o parte, a nins frumos, s-a depus frumos pe alocuri, copii sunt fericiti; in adancul sufletului nostru, poate si oamenii mari, caci, pana la urma, e iarna, vine Craciunul. Nu ne putem dezgoli de traditie. Sau cine stie? Oare atunci va fi soare si caldura de primavera? Om vedea. Pana atunci sa ne bucuram cum putem de fulgii de zapada care inca mai cad.
P. S. : La cat mai multi fulgi!
